luni, 6 ianuarie 2014

Retele de socializare

O rețea de socializare este, general vorbind, o rețea de persoane cu scopuri comune, cum ar fi o rețea de studenți, politicieni, dar chiar și de hoți, în contrast cu rețelele tehnice ca rețeaua de telefon sau gaz metan. Rețelele de socializare din web (Internet) sunt numite și „rețele sociale”.
În ultimii ani printr-o rețea socială se înțelege deseori și o rețea (informațională) de utilizatori Internet, bazată pe anumite situri web la care utilizatorii se pot înscrie și interacționa cu alți utilizatori, deja înscriși. Aceste rețele sociale fac parte din fenomenul relativ nou, global, numit Web 2.0. Astfel, membrii unei rețele sociale sunt legați între ei în mod informal, fără obligații, dar de obicei contribuie activ la colectarea și răspândirea informațiilor pe întregul glob prin intermediul webului. Eventual denumirea unei astfel de rețele (informaționale) de utilizatori s-ar putea echivala cu „rețea internetică de utilizatori”.
Cele mai cunoscute retele de socializare sunt:

  • facebook - circa 750 mil. membri (septembrie 2011) în toată lumea 
  • Flickr - rețea mondială pentru informații de tip imagine și fotografie
  • Hi5 - pe locul 2 dintre cele mai vizitate rețele sociale din România
  • LinkedIn - pentru managementul carierei și relații profesionale
  • myspace - circa 220 mil. utilizatori pe tot globul (martie 2009)
  • twitter - circa 20 - 25 mil. membri (iulie 2009) - pentru răspândirea rapidă, în mase, a unor știri textuale scurte
  • YouTube - pentru informații de tip clip video

Pe lângă avantajele acestor rețele, care facilitează de exemplu întrajutorarea membrilor, formarea de noi cunoștințe și prieteni, răspândirea rapidă a știrilor și zvonurilor („bârfelor”), aceste rețele ascund și pericole, deoarece de obicei nu se declară explicit care e sursa informațiilor, cine este furnizorul de servicii, și nici dacă acesta intenționează să utilizeze informațiile și în alte scopuri. De multe ori chiar, ștergerea informațiilor introduse benevol pur și simplu nu este prevăzută, ele rămânând înregistrate „pe veșncie”, chiar dacă sunt greșite sau devin cu timpul depășite. Aici lipsa de reglementări clare deschide poarta pentru abuzuri grave asupra datelor private sau chiar secrete ale utilizatorilor, cu atât mai mult cu cât majoritatea lor sunt foarte tineri și încă nefamiliarizați cu pericolele din Internet.
În ultimii ani comunicația maselor prin rețelele sociale are consecințe din ce în ce mai vizibile, chiar și pe plan mondial. Analiștii sunt de părere că fără rețele sociale evenimentele s-ar fi desfășurat altfel. Câteva exemple de evenimente recente (2011) influențate puternic de comunicația prin rețele sociale:
  • protestele din Egipt care au dus la demisia lui Hosni Mubarak, președintele statului
  • revolta populară din Tunisia care a dus la răsturnarea președintelui Zine El Abidine Ben Ali
  • dovedirea de plagiate, ca de ex. lucrarea de doctorat a fostului ministru al apărării din Germania, graful Karl-Theodor zu Guttenberg.
  • convocarea publicului la diverse întruniri sau chiar demonstrații poate fi ușurată; de exemplu s-au înmulțit așa-numitele facebook parties (singular: facebook party).
  • protestele publice și mișcarea cetățenilor împotriva proiectului de cale ferată „Stuttgart 21” (Germania). Proiectul încă nu e decis.
  • Influența rețelelor YouTube, facebook și twitter a schimbat deja radical industria divertismentului (showbizul sau entertainment industry). Un exemplu tipic este artista americană Lady Gaga, care atrage milioane de fani și cumpărători pe baza acestor rețele.

Entropia Informationala

În teoria informației, entropia Shannon sau entropia informațională măsoară incertitudinea asociată cu o variabilă aleatoare. Această măsură indică și cantitatea de informație conținută într-un mesaj, exprimată de obicei în biți sau în biți pe simbol. Când este exprimată în biți, ea reprezintă lungimea minimă pe care trebuie să o aibă un mesaj pentru a comunica informația.
Ea mai reprezintă și o limită absolută a celei mai bune compresii fără pierderi aplicabilă unor date comunicate: tratând un mesaj ca pe o serie de simboluri, cea mai scurtă reprezentare posibilă a mesajului are lungimea egală cu entropia Shannon în biți pe simbol înmulțită cu numărul de simboluri din mesajul original.
O aruncare a monezii are entropia de un bit. Dar, dacă moneda nu este echilibrată, atunci incertitudinea este mai mică (se știe că există o probabilitate mai mare ca ea să cadă cu o anume parte a ei în sus), și astfel entropia Shannon este mai mică. Un șir lung de caractere repetate au entropia 0, deoarece fiecare caracter este previzibil. Entropia unui text în limba engleză este de 1,0 până la 1,5 biți pe literă . Echivalent, entropia Shannon măsoară media de conținut informațional pe care receptorul o pierde atunci când nu cunoaște valoarea variabilei aleatoare.
Definitie
Entropia H a unei variabile discrete X cu valorile {x1, …, xn} și funcția de probabilitate p :
H(X)  =  -\sum_{i=1}^n {p(x_i) \log_b p(x_i)},

iar dacă X este continuă, având funcția de distribuție f(x):
H(X) = -\int\limits_{-\infty}^{\infty} f(x) \log_b (f(x))\, dx
unde b este o bază pentru logaritmi, reală și supraunitară (de obicei 2, caz în care unitatea de măsură a informației se numește bit, sau e, caz în care ea se numește nat).